Testarea QA (Quality Assurance) este un proces care vizează asigurarea calității produselor software, prin verificarea conformității lor cu cerințele și standardele stabilite. De asemenea, implică atât activități preventive, care urmăresc să evite apariția defectelor, cât și activități corrective, care urmăresc să identifice și să remedieze defectele existente.

Testarea QA este o parte esențială a ciclului de viață al dezvoltării software (SDLC), care contribuie la creșterea satisfacției clienților, la reducerea costurilor și a riscurilor, și la îmbunătățirea performanței și a securității produselor software.

În acest articol, vom prezenta principalele tipuri, procese, abordări, instrumente și bune practici ale testării QA, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra acestui domeniu complex și dinamic.

Tipuri de testare QA

Testarea QA poate fi clasificată în funcție de mai multe criterii, cum ar fi nivelul, scopul, metoda sau tehnica de testare. Iată câteva dintre cele mai comune tipuri de testare QA:

• Testarea unitară: se referă la testarea individuală a componentelor sau a unităților de cod ale unei aplicații pentru a verifica funcționalitatea și corectitudinea lor.
• Testarea de integrare: testarea interacțiunii dintre două sau mai multe componente sau unități de cod ale unei aplicații, pentru a verifica compatibilitatea și coerența lor.
• Testarea de sistem: reprezintă testarea întregii aplicații, ca un tot unitar pentru a verifica funcționalitatea, calitatea și cerințele ei.
• Testarea de acceptare: se referă la testarea aplicației în condiții reale de utilizare, de către clienți sau utilizatori finali pentru a verifica dacă îndeplinește așteptările și nevoile lor.
• Testarea funcțională: testarea funcționalităților sau a caracteristicilor aplicației pentru a verifica dacă se comportă conform specificațiilor sau cerințelor.
• Testarea nefuncțională: se referă la testarea aspectelor non-funcționale ale aplicației, cum ar fi performanța, securitatea, ușurința de utilizare, compatibilitatea, etc.
• Testarea manuală: testarea aplicației efectuată manual de către un tester QA uman, fără a folosi instrumente automate de testare.
• Testarea automată: se referă la testarea aplicației efectuată automat, de către un instrument sau un script de testare, care execută cazuri de testare predefinite.
• Testarea regresiei: reprezintă testarea aplicației după ce au fost efectuate modificări sau actualizări pentru a verifica dacă nu au fost introduse defecte noi sau dacă nu au fost afectate funcționalitățile existente.
• Testarea exploratorie: testarea aplicației fără a avea un plan sau un scenariu prestabilit, ci bazându-se pe creativitatea, experiența și intuiția testerului.

Procesul de testare QA

Procesul de testare QA este un ansamblu de activități care se desfășoară în paralel sau în succesiune cu procesul de dezvoltare software pentru a asigura calitatea produsului final. Poate varia în funcție de metodologia, tipul sau dimensiunea proiectului, dar în general include următorii pași:

• Planificarea testării: constă în definirea scopului, obiectivelor, strategiei, resurselor, termenelor și a altor aspecte legate de testare, într-un document numit plan de testare.
• Analiza testării: e despre identificarea cerințelor, specificațiilor, riscurilor și a altor informații relevante pentru testare, într-un document numit specificație de testare.
• Designul testării: constă în proiectarea cazurilor de testare, a scenariilor de testare, a datelor de testare și a altor elemente necesare pentru testare, într-un document numit design de testare.
• Implementarea testării: pregătirea mediului de testare, a instrumentelor de testare, a datelor de testare și a altor componente necesare pentru testare, într-un document numit implementare de testare.
• Execuția testări implică executarea cazurilor de testare, a scenariilor de testare și a altor elemente de testare, într-un document numit execuție de testare.
• Evaluarea testării: constă în analiza rezultatelor testării, a defectelor găsite, a metricilor de testare și a altor indicatori de calitate, într-un document numit evaluare de testare.
• Închiderea testării reprezintă finalizarea activităților de testare, în documentarea și arhivarea rezultatelor testării, într-un document numit închidere de testare.

Abordări de testare QA

Abordările de testare QA sunt modalități diferite de a organiza și de a efectua activitățile de testare, în funcție de factori precum metodologia, tipul sau dimensiunea proiectului. Iată câteva dintre cele mai populare abordări de testare QA:

• Testarea bazată pe cerințe: se bazează pe specificațiile sau cerințele funcționale ale aplicației, pentru a proiecta și executa cazurile de testare.
• Testarea bazată pe riscuri: se bazează pe analiza riscurilor potențiale ale aplicației, pentru a prioritiza și executa cazurile de testare.
• Testarea bazată pe modele: se bazează pe modele matematice sau logice ale aplicației, pentru a genera și executa cazurile de testare.
• Testarea bazată pe comportament: se bazează pe scenarii de utilizare sau de afaceri ale aplicației, pentru a proiecta și executa cazurile de testare.
• Testarea bazată pe agilitate: se bazează pe principiile și practicile metodologiilor agile, pentru a integra testarea în procesul de dezvoltare software, în cicluri iterative și incrementale.
• Testarea bazată pe devops: se bazează pe colaborarea și comunicarea între dezvoltatori, testeri și operatori, pentru a automatiza și accelera testarea în procesul de livrare continuă a software.

Instrumente de testare QA

Instrumentele de testare QA sunt aplicații sau programe care facilitează și optimizează activitățile de testare, prin oferirea de funcționalități precum automatizarea, raportarea, monitorizarea, depistarea, gestionarea sau analiza testării. Iată câteva dintre cele mai populare instrumente de testare QA:

• Selenium: este un instrument open source pentru testarea automată a aplicațiilor web, care suportă mai multe limbaje de programare, browsere, platforme și cadre de testare.
• JMeter: este un instrument open source pentru testarea nefuncțională a aplicațiilor web, care suportă mai multe protocoale, cum ar fi HTTP, FTP, JDBC, etc.

În concluzie, sperăm că ți-au fost de folos toate informațiile furnizate mai sus pentru a deveni QA și pentru a-ți construi o cerieră în IT. Continuă să urmărești blogul nostru pentru a-ți îmbogății bagajul de cunoștințe din domeniul IT.